sâmbătă, 4 iunie 2016

Ivirenii


După  traseul documentar ce l-am urmat pentru pictarea icoanei Sf. Antim Ivireanul, apoi în urma  isprăvirii ei, cred că cel mai important lucru ce l-am câștigat, risc aici să cad într-o notă patetică, este dobândirea unei legături/împrieteniri aparte cu acest sfânt martir ce mi-a devenit destul de apropiat la bine și la greu. Mi-e drag și  neamul georgian, încreștinat încă din primele secole de mileniu I după Hristos, cu o istorie atât de zbunciumată (de parcă am fi fost oglindă în oglindă pe un mal și pe celălalt al Pontului Euxin) și pentru ai cărui sfinți și sfințiți, trebuie să recunosc, încep să-mi cultiv adevărate exerciții de admirație.
Iată două exemple:
Patriarhul Georgiei Ilie al II-lea cel mult iubit de poporul georgian




Cuviosul Gavriil Georgianul cel nebun pentru Hristos -ocrotitorul icoanelor

joi, 2 iunie 2016






,,Lumini, lumini, lumini,
Dar nu se vede mai bine.
Îmi vine să strig la fel ca poetul:
Stingeți luminile
Să se vadă Lumina!

Ar și semăn.
Până să vină Lumina, trece viața.”











PRIN LUME
                                                                                                                               Grigore Vieru



Am grijă de tine,
fiule,
am grijă.
Prea îi crezi pe toți
pe cuvânt.
Prea te înduioșează repede
toate.
S-o știi de la mama:
dușmanul,
când nu te poate strânge
de gât,
îți strânge mâna.
Si-atunci când
îți pică în față smerit,
își pune sub genunchi inima ta.

Aseară, fiule,
m-a durut amarnic inima.
Simțeam ceva
că apasă pe ea dureros,
strivind-o,
ceva ca un trunchi.

Cu ce om
 te-ai întâlnit aseară,
 fiule?
Ce om
ți-a căzut aseară-n genunchi?


foto: Ilinca Negreanu/Apus

Binecuvantată fie femeia

miercuri, 1 iunie 2016

.....

,,Vai de copilul pe care școala trebuie  să-l pună pe calea vieții! Vai de trupul, și de sufletul lui! Căci cine va putea fi tată copilului tău, dacă nu ești tu? Și cine îi va fi mamă, când cea care l-a purtat  la sânul ei, se leapădă de dânsul? Ceea ce nu văd ochii părinților de dimineață și până seara, putea-va oare vedea în câteva ceasuri cei doi ochi ai învățătorului care privește peste o grămadă de copii, în care al tău se pierde ca un fir de iarbă într-o pajiște?
Omule! de datoria ta de părinte nu te scutește și nu te poate scuti nimeni pe pământ. Mamă, duioșia inimii tale n-o vor putea înlocui o  sută și o mie de străini. Tu ai dat viață pruncului tău, tu răspunzi de sufletul lui. Tu ești cel dintâi, cel mai mare și cel mai ascultat  învățător al copiilor tăi.
De aceea, nici vorbă să nu fie amânare. Viața e ca un război, iar la război nu-i e îngăduit nici unui om cuminte să amâne măcar o clipă grija și pregătirea. Altfel, amar și vai  va fi de capul lui.
Dimpotrivă, cel vrednic trebuie să fie ca o strajă veșnic trează, iar regula cea mai bună a vieții e aceasta:
Lucrează astfel ca și cum în fiecare zi ar putea veni sfârșitul, iar moartea să te găsească gata.
De aceea, nu amânați nimic în creșterea copiilor voștri. Pe lângă putere, învățătură și caracter, dați-le din fragedă pruncie și o adâncă îndrumare morală; faceți din ei creștini(n.n.-oameni) adevărați.”
(Simion Mehedinți Soveja)


icoană preluată de pe internet